Fauna Antarcticii: ce poți vedea și de ce nu există garanții
Pinguinii, focile și multe dintre păsările marine întâlnite în expediții își găsesc hrana în ocean. Pe uscat există și forme de viață adaptate frigului, inclusiv mușchi și licheni; vegetația este însă limitată. De-a lungul coastelor, vizitatorii pot observa colonii și animale care se deplasează între țărm și apă.
Fauna observată depinde de traseul efectiv al navei, de momentul sezonului și de comportamentul animalelor. Itinerarul propus oferă un punct de plecare, însă vremea, gheața și regulile de acces pot modifica locurile vizitate.
Ghidul prezintă speciile întâlnite în expedițiile din jurul Peninsulei și al insulelor subantarctice, alături de câteva schimbări sezoniere care ajută la alegerea perioadei.
Pinguinii: specii întâlnite pe Peninsulă și în insulele subantarctice
În regiunea Peninsulei Antarctice se întâlnesc pinguini papua (gentoo), pinguini cu barbișon și pinguini Adélie. Aceștia cuibăresc în colonii pe teren neacoperit de gheață, inclusiv pe plaje și versanți stâncoși. Păsările se deplasează între cuiburi și mare, iar mirosul de guano poate fi puternic.
Pinguinul regal formează mari colonii în insulele subantarctice, inclusiv în Georgia de Sud. Peninsula Antarctică nu este destinația obișnuită pentru observarea acestor colonii. Cine vine special pentru această imagine trebuie să aleagă un itinerar care include insula, nu o expediție clasică pe Peninsulă.
Ce se schimbă pe parcursul sezonului
Acestea sunt tendințe sezoniere, nu date fixe. Momentul depunerii ouălor, al eclozării și al creșterii puilor diferă între specii, colonii și ani, în funcție de condițiile locale.
Focile din Antarctica și din insulele subantarctice
Foca Weddell poate fi văzută odihnindu-se pe gheață. Foca crabieră se hrănește în principal cu krill, mici crustacee marine, și este cea mai numeroasă specie de focă din Oceanul Sudic. Foca-leopard vânează, între altele, în apropierea coloniilor de pinguini. Foca Ross trăiește mai ales în zone cu gheață marină compactă și este rar observată în expedițiile turistice.
În Georgia de Sud se întâlnesc și foci antarctice cu blană și elefanți de mare sudici. În perioada reproducerii, unele plaje găzduiesc colonii dense, iar masculii pot manifesta un comportament teritorial. Traseele de vizitare și distanțele stabilite de ghizi trebuie respectate.
Balenele: mai probabile spre finalul sezonului
Printre cetaceele observate în aceste ape se numără balenele cu cocoașă, balenele minke și orcile. Spre sfârșitul verii australe pot exista condiții bune pentru observarea balenelor care se hrănesc în jurul Peninsulei, însă distribuția și deplasările diferă între specii. Nu toate urmează același calendar de migrație.
Uneori o balenă poate fi observată mai mult timp, alteori se vede doar jetul expirat sau coada înaintea scufundării. Durata și distanța observării variază; apropierea animalului nu trebuie provocată.
De ce se păstrează distanța
Vizitele în Antarctica se fac după reguli comune ale operatorilor: numărul de vizitatori pe țărm e limitat, grupurile sunt însoțite de ghizi, iar comportamentul față de faună e reglementat. Distanțele minime nu sunt sugestii, iar animalul are întotdeauna prioritate de trecere.
Păstrează distanța indicată de ghizi și lasă libere căile de deplasare ale animalelor. Dacă prezența ta le schimbă comportamentul, mărește distanța conform indicațiilor echipei; faptul că un animal nu reacționează vizibil nu justifică apropierea.
De ce nu promitem nicio specie
Pentru că nu depinde de noi și nici de operator. Gheața poate închide accesul la un sit anume, vremea poate anula o ieșire, iar animalele se mută. O promisiune de observare garantată nu poate acoperi variațiile vremii, ale gheții și ale comportamentului animalelor.
Itinerariile din jurul Peninsulei includ, de regulă, oportunități de observare a faunei, dacă vremea și accesul permit. Ghizii adaptează vizitele astfel încât prezența oamenilor să nu perturbe animalele; numărul și durata întâlnirilor diferă de la o plecare la alta.