Islanda se află în mijlocul Atlanticului de Nord, pe dorsala medio-atlantică, în zona în care placa nord-americană și cea eurasiatică se îndepărtează una de alta cu câțiva centimetri pe an. Această poziție explică vulcanii activi, câmpurile de lavă și fenomenele geotermale. Peisajul este modelat și de ghețari, între care Vatnajökull, cea mai mare calotă glaciară a Islandei.
Islanda, Groenlanda, Danemarca · 16 zile · plecare 7 iunie 2027
De la vulcanii și izvoarele termale ale Islandei la ghețarii și fiordurile Groenlandei, într-o expediție arctică premium de grup, unică în România, cu compania de croaziere de expediție Polar Latitudes, la bordul Ocean Victory, un vas de expediție polară total
10 zile / 9 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
8 zile / 7 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
12 zile / 11 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
12 zile / 11 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
12 zile / 11 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
14 zile / 13 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
13 zile / 12 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
18 zile / 17 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
12 zile / 11 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
10 zile / 9 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
13 zile / 12 nopți la bord · Exclusiv Antarctica
Coasta este tăiată de fiorduri adânci, mai ales în nord-vest (Vestfirðir) și în est, iar interiorul insulei — Highlands — rămâne un platou aproape nelocuit, accesibil doar câteva luni pe an. Peste 60% din populație trăiește în zona capitalei Reykjavík, iar în restul țării se găsesc orașe mai mici, sate și ferme. Ring Road leagă principalele regiuni, cu drumuri secundare spre numeroase localități de coastă.
Ceea ce impresionează cel mai mult la Islanda nu este un singur loc, ci densitatea fenomenelor naturale pe o suprafață relativ mică: în aceeași zi de traseu se pot vedea o cascadă înaltă, un câmp de gheizere active, o plajă de nisip negru și o limbă de gheață care coboară până aproape de șosea. Această concentrare face din insulă una dintre puținele destinații unde un traseu de câteva zile atinge deja o parte semnificativă din marile ei repere.
Croazierele de expediție Polar Latitudes care includ Islanda se rezervă exclusiv prin NOZOMI Travel Society în România și în Republica Moldova. Plecările publicate, itinerarul pe zile și categoriile de cabine sunt pe pagina expedițiilor polare, iar ghidul destinației pe uscat este în ghidul Ring Road și în ghidul dedicat ghețarilor, cascadelor, gheizerelor și vulcanilor.
Islanda are aproximativ 103.000 de kilometri pătrați și o populație de ordinul câtorva sute de mii de locuitori, ceea ce înseamnă o densitate foarte mică pentru o țară europeană. Circa 11% din suprafață este acoperită de ghețari, iar sub Vatnajökull, Mýrdalsjökull și Langjökull se află vulcani activi — combinația care produce erupțiile subglaciare și viiturile numite jökulhlaup.
Energia geotermală asigură cea mai mare parte a încălzirii locuințelor, iar electricitatea provine în principal din hidrocentrale și centrale geotermale. Peninsula Reykjanes, în sud-vest, a intrat într-un nou ciclu eruptiv, cu mai multe erupții de fisură în apropierea localității Grindavík, iar zona rămâne un exemplu concret al vulcanismului activ, urmărit îndeaproape de instituțiile islandeze de monitorizare.
În nord, lacul Mývatn, zona Krafla și cascada Dettifoss pot fi combinate într-un traseu prin peisaje vulcanice și văi modelate de râuri glaciare, iar în sud se află cascadele Seljalandsfoss și Skógafoss, plaja neagră de la Reynisfjara și laguna glaciară Jökulsárlón.
Structura geologică a insulei explică și de ce peisajul se schimbă atât de brusc de la o regiune la alta: câmpuri de lavă, unele acoperite cu mușchi verde-cenușiu, alternează cu văi glaciare vechi, cu formațiuni de bazalt columnar și cu delte de nisip vulcanic negru. Această varietate, comprimată pe distanțe relativ scurte, este motivul pentru care mulți vizitatori revin în Islanda pentru regiuni pe care nu le-au parcurs la prima călătorie.
Islanda are numeroase cascade ușor de inclus într-un itinerar. Râurile alimentate de ghețari și precipitații întâlnesc adesea trepte de relief formate din straturi de lavă solidificată. Gullfoss, pe râul Hvítá, cade în două trepte într-un canion îngust și face parte din traseul Cercului de Aur; debitul ei variază sezonier, fiind mult mai puternic vara, când topirea ghețarilor alimentează din plin râul.
Seljalandsfoss, în sud, are circa 60 de metri înălțime. Când condițiile și regulile de acces permit, poți merge pe poteca din spatele perdelei de apă, cu vedere spre câmpie; în apropiere, Gljúfrabúi cade ascunsă parțial într-un canion îngust, vizibilă doar de aproape. Skógafoss, mai departe spre est, are o cădere dreaptă de aproximativ 60 de metri, o lățime impresionantă și, în zilele însorite, curcubeie vizibile în stropii de apă, în funcție de lumină.
În nord, Dettifoss este o cascadă cu debit mare și o cădere de apă puternică, cu apă glaciară încărcată de sediment vulcanic ce îi dă o culoare cenușie-lăptoasă; vecina ei, Selfoss, este mai mică, dar merită o vizită combinată. Goðafoss, „cascada zeilor”, are o formă semicirculară elegantă și o legendă legată de creștinarea Islandei, când statuile zeilor nordici ar fi fost aruncate în apă.
Zona Haukadalur, parte din traseul Cercului de Aur, găzduiește Geysir, gheizerul care a dat numele acestui fenomen. Astăzi este mai puțin activ, dar vecinul său Strokkur erupe la intervale scurte, de câteva minute, aruncând coloane de apă fierbinte până la 20-30 de metri înălțime.
Apa infiltrată în subsol este încălzită de roci fierbinți. În anumite condiții de temperatură și presiune, apa și aburul sunt expulzate periodic la suprafață prin canale înguste. În jurul gheizerelor, solul fierbinte este colorat de minerale — depuneri de silice albă, pete de sulf galben — și trebuie parcurs strict pe potecile marcate, pentru siguranță.
Zona Mývatn, în nord, și câmpul geotermal Hverir, lângă vulcanul Krafla, oferă un peisaj asemănător celui marțian: fumarole, izvoare de noroi clocotitor și crăpături din care iese abur sulfuros continuu. Activitatea geotermală poate fi observată de pe traseele amenajate, fără a părăsi zonele permise vizitatorilor.
Blue Lagoon, lângă Grindavík, este cea mai cunoscută lagună termală a Islandei: apă bogată în silice și minerale, de culoare albastru-lăptos, alimentată de apa geotermală folosită și de o centrală electrică din apropiere. Rezervarea din timp este recomandată, iar serviciile incluse depind de pachetul ales. Înaintea vizitei se verifică accesul și eventualele restricții legate de activitatea vulcanică din Reykjanes.
Sky Lagoon, aproape de Reykjavík, are un concept diferit: bazine deschise spre ocean, cu o linie de orizont fără întrerupere, și o secvență de tip ritual nordic — saună, baie rece, aburi, cremă exfoliantă. Este o alternativă convenabilă pentru vizitatorii cazați în capitală, fără drumul lung până în Reykjanes.
Băile de la Mývatn, cunoscute și ca Mývatn Nature Baths, în nord, oferă bazine geotermale, într-un decor de câmpuri de lavă. Dincolo de lagunele comerciale, Islanda păstrează și izvoare naturale mai simple, precum bazinele de la Landmannalaugar sau Reykjadalur — o vale în care un pârâu geotermal se poate folosi ca baie caldă naturală, accesibilă printr-o drumeție al cărei grad de dificultate depinde de vreme și de starea potecii.
Islanda are peste 30 de sisteme vulcanice active, o densitate remarcabilă pentru o insulă de dimensiunea ei. Eyjafjallajökull a devenit celebru prin erupția care a perturbat traficul aerian european, iar Katla, sub ghețarul Mýrdalsjökull, este monitorizată constant din cauza istoricului ei eruptiv. Hekla, supranumită în trecut „poarta iadului”, este unul dintre cei mai activi vulcani ai insulei.
Câmpurile de lavă acoperă suprafețe întinse din sud-vest și din interior: lava solidificată, adesea acoperită de un strat gros de mușchi verde-cenușiu, creează un peisaj lunar folosit chiar de programele spațiale pentru antrenamentul astronauților. Peștera de lavă Vatnshellir, pe peninsula Snæfellsnes, permite coborârea într-un tub de lavă vechi, format acum mii de ani.
Zona Reykjanes, aproape de aeroportul internațional, este unul dintre puținele locuri din lume unde dorsala medio-atlantică iese la suprafață și poate fi văzută direct: la Bridge Between Continents, o pasarelă simbolică traversează crăpătura dintre placa nord-americană și cea eurasiatică.
Cercul de Aur (Golden Circle) este traseul clasic din apropierea capitalei, ușor de parcurs într-o singură zi și punct de plecare firesc pentru orice călătorie în Islanda. Cuprinde trei repere principale: Parcul Național Þingvellir, câmpul geotermal Haukadalur cu gheizerele Geysir și Strokkur, și cascada Gullfoss.
Þingvellir este un loc dublu important: geologic, pentru că aici se vede clar valea de rift dintre cele două plăci tectonice, cu falii și crăpături vizibile la suprafață; istoric, pentru că aici s-a întrunit, începând din anul 930, Althingi, una dintre cele mai vechi adunări parlamentare din lume, motiv pentru care parcul este inclus în patrimoniul UNESCO.
Multe trasee extind Cercul de Aur cu opriri suplimentare: craterul Kerið, o caldeiră vulcanică cu lac de un albastru intens, serele încălzite geotermal de la Friðheimar sau, într-o extensie separată, valea Gjáin, cu pâraie și cascade. Cercul de Aur se poate parcurge de regulă și iarna, dar accesul la opririle suplimentare depinde de vreme și de starea drumurilor.
Fiordurile de vest sunt o regiune cu acces rutier mai dificil decât principalele trasee turistice: pereți abrupți, drumuri lungi de coastă și colonii mari de păsări marine, între care cele de pe falezele Látrabjarg, la extremitatea vestică a insulei principale. Ísafjörður este centrul regiunii și un port folosit frecvent de navele de expediție.
Akureyri este principalul centru urban din nordul țării, la capătul fiordului Eyjafjörður, iar Húsavík este un punct de plecare cunoscut pentru observarea balenelor: în golful Skjálfandi apar regulat balene cu cocoașă, iar în sezon și balene albastre, alături de delfini și marsuini. Insula Grímsey, la nord de coastă, este singura parte locuită a Islandei atinsă de Cercul Polar de Nord.
În sud, arhipelagul Vestmannaeyjar (Insulele Westman) are o singură insulă locuită permanent, Heimaey, marcată de erupția din 1973 care a îngropat o parte din oraș, și insula Surtsey, apărută din mare în urma erupției din 1963 și rezervată cercetării științifice. Snæfellsnes, în vest, adună într-o singură peninsulă ghețar, câmpuri de lavă, faleze și sate de pescari — motiv pentru care este numită uneori „Islanda în miniatură”.
Peninsula Snæfellsnes este dominată de vulcanul-ghețar Snæfellsjökull, care a inspirat romanul lui Jules Verne despre călătoria spre centrul Pământului. Pe coasta sudică a peninsulei se află satul Arnarstapi, cu formațiuni de bazalt columnar bătute de valuri, și plaja Djúpalónssandur, cu pietre negre rotunjite și rămășițele unui vas de pescuit englez naufragiat.
Jökulsárlón este o lagună formată la marginea ghețarului Breiðamerkurjökull, unde bucăți uriașe de gheață se desprind și plutesc încet spre ocean, uneori și cu foci odihnindu-se pe sloiuri. Peste drum, Diamond Beach este plaja de nisip negru unde bucăți de gheață transparentă, șlefuite de valuri, se depun pe nisip ca niște diamante — un contrast vizual folosit frecvent în fotografia de peisaj.
Reynisfjara, mai la vest, este o plajă de nisip negru cu coloane de bazalt și peșteri, deschisă direct spre Atlanticul de Nord. Valurile de aici sunt neregulate și pot ajunge brusc mult mai departe pe plajă decât par, curentul de întoarcere fiind puternic; din acest motiv, se recomandă păstrarea unei distanțe prudente față de linia apei și respectarea strictă a indicatoarelor de avertizare de la fața locului.
Nu departe de Reynisfjara se află formațiunile stâncoase Reynisdrangar, coloane de bazalt care ies din mare chiar în fața plajei, legate în folclorul local de o legendă despre trolli surprinși de lumina zilei și transformați în piatră.
Islanda găzduiește una dintre cele mai mari populații de papagali de mare (puffin) din lume, prezenți vara pe stânci de coastă din mai multe regiuni. Cele mai cunoscute colonii sunt la Látrabjarg, în fiordurile de vest, pe insulele Vestmannaeyjar, pe falezele de la Dyrhólaey, în sud, și pe insula Grímsey, în nord.
Sezonul de observare ține, în general, din mai până în august, când păsările vin pe uscat pentru a se reproduce și a-și crește puii în vizuini săpate pe versanții ierboși de deasupra falezelor. În afara acestei perioade, papagalii de mare petrec majoritatea timpului pe ocean, departe de coastă, deci vizitele în afara sezonului cald nu îi găsesc pe uscat.
Pe lângă papagalii de mare, falezele islandeze adăpostesc colonii de pescăruși tridactili, alci și fulmari. În anumite regiuni se pot observa și codalbi, păsări răpitoare care cuibăresc în perechi, nu în colonii. Populația islandeză și-a revenit treptat în urma măsurilor de protecție.
O parte importantă a Islandei este coastă, iar multe golfuri, faleze și sate mici nu au drum comod de acces. O navă de expediție ajunge direct în fața lor: debarcările se fac cu bărci Zodiac, iar programul zilei se adaptează la vânt și la starea mării, în limitele impuse de reglementările locale.
Circumnavigarea poate lega într-o singură călătorie mai multe regiuni, fără transferuri rutiere lungi între ele: fiordurile de vest, coasta nordică, estul cu Djúpivogur și sudul cu Insulele Westman. Itinerariile care combină Islanda cu Groenlanda sau cu Scoția traversează Strâmtoarea Danemarcei, respectiv Atlanticul de Nord, și transformă drumul dintre destinații în parte din expediție. Găsești detalii despre cele două destinații pe pagina Groenlandei și pe pagina Scoției.
Expedițiile Polar Latitudes care ating Islanda sunt afișate pe această pagină, pe baza calendarului operatorului. Disponibilitatea și condițiile se reconfirmă la rezervare. Comparația cu operatorii clasici de croazieră este în articolul dedicat.
Reykjavík este capitala Islandei și concentrează aproape două treimi din populația țării, împreună cu zona metropolitană din jur. Orașul se remarcă prin arhitectură compactă și colorată, prin biserica Hallgrímskirkja, vizibilă din aproape orice punct al centrului, și prin sala de concerte Harpa, construită pe malul portului cu o fațadă de sticlă în formă de fagure.
Muzeele orașului acoperă atât istoria vikingă și așezarea insulei, cât și geologia și cultura contemporană; strada Laugavegur adună cea mai mare parte a vieții comerciale și gastronomice. Piscinele publice geotermale, prezente în fiecare cartier, fac parte din rutina zilnică a locuitorilor și oferă o introducere autentică, fără costuri ridicate, în cultura băilor termale islandeze.
Reykjavík este și punctul de plecare firesc pentru majoritatea excursiilor de o zi din sud-vest, inclusiv Cercul de Aur și coasta sudică, precum și portul de îmbarcare pentru majoritatea croazierelor de expediție care circumnavighează insula.
Aurora boreală apare în Islanda în nopțile întunecate și senine, de obicei între septembrie și martie, când particule încărcate electric interacționează cu gazele din atmosfera superioară, fenomen influențat de activitatea solară. Culoarea cel mai des observată este verde, dar în nopțile cu activitate solară puternică pot apărea și nuanțe de roz, violet sau roșu.
Șansele de observare cresc departe de luminile orașului, pe cer senin și în nopți cu lumină redusă a Lunii; previziuni orientative de activitate geomagnetică sunt publicate de institute meteorologice și pot ghida alegerea serii, dar fenomenul rămâne, prin natura lui, imprevizibil pe termen scurt. Un sejur de mai multe nopți, mai degrabă decât o singură noapte, crește semnificativ probabilitatea de a vedea aurora.
Ianuarie și februarie au zile scurte, dar cerul întunecat favorizează aurora boreală, iar vizitele în unele peșteri naturale de gheață se organizează cu ghizi specializați, după evaluarea condițiilor. Accesul nu este garantat. Vântul și ninsoarea pot închide temporar porțiuni de drum.
Martie păstrează multe dintre avantajele iernii — aurora, peșterile de gheață — cu zile ceva mai lungi decât în miezul iernii, iar aprilie aduce topirea treptată a zăpezii de pe coastă și revenirea primelor păsări migratoare.
Mai este una dintre lunile de tranziție preferate de călătorii care evită vârful de sezon: zilele se lungesc rapid, multe drumuri montane din interior sunt încă închise și se deschid abia vara, în funcție de zăpadă și de starea terenului, iar tarifele de cazare rămân, de regulă, mai avantajoase decât în lunile de vară.
Iunie, iulie și august au zilele cele mai lungi — în jurul solstițiului lumina practic nu dispare —, drumurile din interior se deschid treptat, în funcție de condiții, iar coloniile de păsări marine, inclusiv papagalii de mare, sunt active. Este și sezonul cu cea mai mare cerere, deci cazarea și navele se rezervă din timp.
Septembrie readuce nopți suficient de întunecate pentru aurora boreală, cu vreme încă blândă și trafic turistic mai scăzut decât în plin sezon. Octombrie continuă această tranziție, cu culori de toamnă în vegetația joasă din sud și primele ninsori posibile în interior.
Noiembrie și decembrie au zile foarte scurte, dar orașele, în special Reykjavík, capătă o atmosferă de sezon rece specifică, iar aurora boreală devine din nou vizibilă frecvent, în nopțile senine.
Reykjavík este deservit de aeroportul Keflavík, la aproximativ 50 de kilometri de oraș. Din România se poate călători cu escală în aeroporturi europene; eventualele zboruri directe și perioadele lor de operare se verifică pentru datele alese.
Pe uscat, mașina închiriată este soluția obișnuită: Ring Road înconjoară insula pe circa 1.320 de kilometri, iar drumurile din interior, marcate cu F, cer autovehicul 4x4 și sunt deschise doar în lunile de vară. Pentru o croazieră de expediție, îmbarcarea se face de regulă în Reykjavík, uneori în Akureyri sau Kangerlussuaq, pentru itinerariile combinate cu Groenlanda.
Distanțele pot părea mici pe hartă, dar vremea poate prelungi timpul de deplasare: iarna, o porțiune de coastă poate fi închisă câteva ore din cauza vântului. Orice traseu serios include zile-tampon, mai ales înainte de zborul de întoarcere. Autobuzele interurbane deservesc principalele regiuni, dar frecvența și conexiunile trebuie verificate înainte de a construi un itinerar fără mașină, iar zborurile interne, operate din Reykjavík, scurtează drumul spre regiunile îndepărtate precum fiordurile de est.
Islanda face parte din Spațiul Economic European și din spațiul Schengen, deci cetățenii români călătoresc fără viză, cu un pașaport valabil sau o carte de identitate valabilă recunoscută ca document de călătorie. Pentru o croazieră care include Groenlanda este necesar pașaportul, iar cerințele operatorului se verifică separat. Cardul european de asigurări sociale de sănătate este util, dar nu înlocuiește o asigurare de călătorie. Condițiile de intrare se pot modifica și se reconfirmă în sursele oficiale înainte de plecare.
Pentru o croazieră de expediție, operatorul cere asigurare medicală și de evacuare cu acoperire potrivită zonelor izolate, iar formularele medicale se completează înainte de plecare. Cerințele sanitare pot depinde de traseu și de țările tranzitate. Pentru recomandări de vaccinare sau profilaxie, consultă sursele sanitare oficiale și un medic de medicină de călătorie.
Programul în Islanda este construit de colegii care se ocupă de itinerarii, împreună cu partenerii și ghizii locali, și ajustat în funcție de experiența grupurilor.
Echipa NOZOMI Travel, coordonată de Răzvan Pascu, reunește experiență în construirea itinerariilor, relația cu turiștii, colaborarea cu partenerii locali și rezervarea zborurilor. Fiecare coleg se ocupă de partea sa de organizare.
Partenerii din Islanda sunt selectați de echipa NOZOMI Travel. Colegii verifică serviciile și colaborează cu ghizii pentru desfășurarea programului și pentru rezolvarea situațiilor apărute pe parcurs.
În planificare ținem cont de ritmul zilelor, timpul pentru odihnă și alegerea hotelurilor. Dacă apare o problemă, consultantul te poate ajuta să discuți soluțiile cu furnizorii implicați.
Pentru circuitul în Islanda, echipa pregătește traseul și coordonează hotelurile, transportul și vizitele prevăzute. Programul pe zile te ajută să vezi unde vei sta, ce vei vizita și cât timp este alocat deplasărilor, înainte de a alege călătoria.
Organizarea implică mai mulți colegi: unii construiesc traseul și selectează serviciile, alții rezervă zborurile sau țin legătura cu partenerii locali. Consultantul tău rămâne persoana de contact înaintea călătoriei, pe parcurs și după întoarcere.
Însoțitorul de grup NOZOMI Travel călătorește alături de voi, ajută la organizarea zilnică și ține legătura cu ghizii și partenerii locali. El oferă explicații sau traducere în română când este nevoie, iar ghizii locali prezintă istoria, cultura și particularitățile locurilor vizitate.
Oamenii întâlniți pe drum fac și ei parte din călătorie. Puteți descoperi împreună locurile din program, schimba impresii la cină și alege plimbări în timpul liber. Dacă vă apropiați, puteți păstra legătura și după vacanță.
Toate circuitele de grup NOZOMI Travel sunt aici, iar dacă ai o întrebare punctuală ne scrii direct.
Dacă vrei o vacanță în Islanda la alte date, cu alte hoteluri sau într-un ritm potrivit familiei tale, putem pregăti un program la cerere. Ne poți scrie și pentru destinații ori perioade care nu apar în catalog; consultantul verifică opțiunile și disponibilitatea serviciilor.
Lucrăm cu peste 230 de agenții partenere locale și cu furnizori din numeroase destinații, iar echipa NOZOMI Travel combină experiența proprie, inspecțiile de hoteluri, feedbackul turiștilor și informațiile partenerilor locali pentru a selecta serviciile potrivite. Nu ne limităm la o simplă listă de hoteluri: construim călătoria ca un ansamblu.
Diferența față de un circuit de grup nu stă în atenția la detalii, ci în cine călătorește: doar voi. Iată ce intră, de regulă, într-un program personalizat:
Poți cere la fel de bine un sejur la plajă, un circuit privat cu ghid, o lună de miere, o aniversare sau o călătorie pentru un grup de prieteni: completează formularul de vacanță personalizată cu perioada, numărul de persoane și bugetul orientativ, iar un consultant NOZOMI Travel îți trimite o propunere cu program și tarif.
Expedițiile Polar Latitudes care ating Islanda sunt listate pe această pagină, direct din calendarul operatorului: circumnavigări ale insulei, trasee Scoția–Islanda și itinerarii combinate Islanda–Groenlanda. Lista se actualizează automat când o plecare apare, se modifică sau se închide.
Pentru zile lungi, drumuri deschise și păsări marine: iunie–august. Pentru echilibru între vreme și aglomerație, cu tarife adesea mai avantajoase: mai și septembrie. Pentru aurora boreală: nopțile întunecate, de regulă din septembrie până în martie. Pentru peșterile de gheață, verifică sezonul și condițiile de acces ale turului ales, cu ghid specializat. Navigația de expediție în jurul insulei se face de regulă între mai și septembrie.
Nu. Islanda este în Spațiul Economic European și în spațiul Schengen, iar cetățenii români intră cu carte de identitate sau pașaport valabil. Condițiile de intrare se pot modifica și se reconfirmă în sursele oficiale înainte de plecare.
Da, în nopțile întunecate și senine, între septembrie și martie, oriunde departe de luminile orașelor. Aurora depinde de activitatea solară și de nori, deci nu poate fi garantată într-o anumită noapte; un sejur de mai multe nopți crește șansele.
Itinerariile de circumnavigare durează în general între 8 și 11 zile, în funcție de numărul de opriri și de sensul de navigație. Durata exactă a fiecărei plecări și itinerarul pe zile sunt pe pagina expediției.
Sezonul obișnuit ține din mai până în august, cât timp păsările se reproduc pe faleze. Cele mai accesibile colonii sunt la Látrabjarg, în fiordurile de vest, pe insulele Vestmannaeyjar și pe falezele Dyrhólaey, în sud. În afara acestei perioade, papagalii de mare petrec majoritatea timpului pe ocean.
Plaja este spectaculoasă, dar valurile pot ajunge brusc mult mai departe pe nisip decât par, iar curentul de întoarcere este puternic. Se recomandă păstrarea distanței față de linia apei și respectarea strictă a indicatoarelor de avertizare aflate la fața locului.
Este traseul clasic din apropierea Reykjavíkului, care leagă Parcul Național Þingvellir, câmpul geotermal cu gheizerele Geysir și Strokkur, și cascada Gullfoss. Traseul durează, de regulă, o zi și poate fi parcurs în orice sezon, dacă vremea și starea drumurilor permit.
Blue Lagoon, lângă Grindavík, este cea mai cunoscută lagună termală, cu apă bogată în silice. Sky Lagoon, aproape de Reykjavík, are bazine deschise spre ocean și un ritual de tip nordic cu saună și baie rece. Mývatn Nature Baths, în nord, oferă o experiență similară, la scară mai mică, într-un decor de câmpuri de lavă.
Toate circuitele · Sejururi la plajă · Ghiduri de călătorie · Contact